CROAȚi

Croații din Recaș

Recașul e renumit pentru comunitatea multietnică și multilingvistică ce supraviețuiește chiar și azi: o populație generoasă de sârbi, germani, maghiari, slovaci, ucrainieni, polonezi și rromi, care trăiesc împreună, la fel cum o făceau și acum 2 secole. Când se întâlnesc pe stradă, se salută, dacă se cunosc, fiecare în limba celuilalt, iar ăsta e un semn de mare politețe. 

Orașul e rânduit și statornicit potrivit unor împărțeli vechi – fiecare comunitate a venit și s-a așezat în locul unde au primit pământ sătrbunicii lor, cânva de pe la mijlocul secolului al 18-lea, atunci când  șvabii și maghiarii vin în zonă în număr mare. Încă de pe atunci regiunea era populată de români și sârbi, care trăiau ori în oraș, ori în satele și comunele din jur. 

Croații din Recaș sunt și mai vechi. Primele consemnări susțin că au sosit aici în secolul 14, stabilindu-se în 3 zone distincte: primii s-au așezat în Recaș, al doilea grup în satul Checea, iar cel de-al treilea, cel mai numeros,  la Carașova și Lupac, în zona Banatului Montan. 

De atunci, chiar și după atâta timp, croații recășeni încă sunt legați de tradițiile și de istoria lor. Unul dintre cele mai importante momente din ultimii ani a fost sărbătorirea hramului bisericii catolice din Recaș, în vara lui 2009, atunci când croații au organizat o rugă. Slujba la biserică s-a ținută în croată, la care au participat enoriași croați, dar și membrii ai celorlalte etnii catolice din oraș. Copiii s-au îmbrăcat în  proturi populare croate, iar biserica a fost decorată cu flori. Apoi, s-a servit o masă festivă, specific croată, si s-a degustat un cozonac tradițional, totul acompaniat de fanfară, care a interpretat cântecele vechi ale comunității croate. A fost un moment special, o zi de sărbătoare în care croații și-au declarat apartenența la tradițiile bătrânești, dar și la comunitatea multi-etnică recășeană. 

Croații mai au și alte tradiții importante, pe care le țin în fiecare an.  De exemplu, trecerea de la iarnă la primăvară se face printr-o sărbătoare, ritualil fiind menit să alunge spiritele rele și să anunțe renașterea lumii. În Carașova, copiii organizează un bal mascat, costumându-se în personaje din basmele populare croate, costumele și măștile fiind vopsite și croite chiar de ei. 

Deși poate mai puțini cunoscuți printre bănățeni, croații sunt parte a moștenirii multiculturale din regiune, o comunitate care nu și-a uitat rădăcinile, și pe care alege să le sărbătorească și să le țină vii la fel cum au făcut străbunicii lor, cărora astfel le păstrează amintirea vie, cale de mai bine de cinci secole.